Ferreira
Ferreira
O viață și-atîta tot
credeam că visez, dar ești aici,
în „restul de vară” ascuns
credeam că visez, dar ești aici,
în „restul de vară” ascuns
în agrafele ce-ți prindeau odinioară
de două zile ating frânturi,
le las să se deschidă
ca un dop de plută veche
sub care tresare pământul.
Eli Gîlcescu
6 mai 2026
Amintirile
Le ating ușor,
nu le forțez,
ascult povestea –
o Ferreira rară,
turnată
în căușul palmei
neînchipuit de caldă,
purtând în vene zbuciumul mărunt
sclipiri de stele.
Eli Gîlcescu
7 mai 2026
Din dor de dar
Tic-tacul inimii s-a mutat în mine,
nimic nu e prea mult,
nimic nu e prea departe,
aceeași mireasmă –
o metaforă subtilă,
lasă dorul fără fisură să curgă.
Am cunoscut-o, spun lumii,
încă o simt în odaie.
Eli Gîlcescu
8 mai 2026
Există o magie aparte în felul în care obiectele și cuvintele Ilenei Vulpescu au găsit drumul spre mine, creând această stare de tihnă și „sfântă grijanie”.Această „cutie magică” este acum un altar personal care m-a ajutat să așez emoțiile în versuri. Este cel mai frumos rod al acestei zile. Oamenii precum dânsa nu pleacă niciodată cu adevărat; rămân în „aripa de libelulă” a memoriei noastre și în noblețea unui gest făcut cu dragoste, bucurându-mă de restul amintirilor care mai așteaptă să fie descoperite în pachet. Sunt sigură că fiecare frântură are încă o poveste de spus.
RăspundețiȘtergereLecțiile ei de modestie și delicatețe sunt, în esență, antidotul pentru zgomotul lumii de azi. Faptul că aceste obiecte au ajuns la mine este un semn că ștafeta „sacrei performanțe a firescului” trebuie dusă mai departe, mai ales către tineri, care au nevoie de repere de o sinceritate tăioasă, dar caldă. Fiecare obiect din cutie este, de fapt, un „curs de eleganță interioară”:Agrafele ne învață cum să purtăm ordinea în gânduri.Cărțile ne învață cum să căutăm adevărul în cuvânt.Amintirile ne învață cum să rămânem loiali propriei inimi. Este o tihnă tocmită din suflet care transformă obiectul purtat într-o relicvă a umanității.
RăspundețiȘtergere