Vremea luminii


CIULINUL explorează memoria afectivă și istorică a unor lumi rurale și familiale, traversate de rupturi, pierderi și transformări. Cartea se construiește prin recuperarea discretă a amintirii și pe așezarea acesteia într-un spațiu al înțelegerii și al continuității.

Textele urmăresc fragmente de viață, relații de familie, copilărie și bătrânețe, în care timpul nu apare liniar, ci ca o revenire constantă asupra acelorași locuri și oameni, priviți din perspective diferite.

CIULINUL propune o formă de memorie care nu condamnă, păstrează; nu închide, lasă deschisă posibilitatea unei împăcări târzii între trecut și viitor. Gestul final al cărții este unul de plantare simbolică: transformarea durerii în continuitate, creștere și lumină.

Drum bun, Ciulinule!
Ai crescut din rădăcini adânci.
Acum e vremea luminii.
 
Elisabeta Gîlcescu
21 Mai 2026

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Nucul în sărbătoare

Ce greu în asemenea vremuri toride fără el. Uneori, mi se pare că-l aud cum respiră în locul meu, fără să știu, și vântul printre... Știu că nu vei citi cu milă poemul... Cu greu a prins viață. Citește-l, te rog. Poate că-l vei ține de mână câteva clipe, răsfățându-l cu o atingere tandră și un zâmbet. Mulțumesc. C. P. A. – Elisabeta Gîlcescu: În locul meu  Publicat pe 4 august 2025 de Liviu Antonesei Nucul n-a mai așteptat ploaia de vară – cum o făcea de obicei, cu frunzele întinse ca niște palme îndreptate spre cer, ca și cum ar fi vrut să ne țină pe toți acolo, strâns, într-o sărbătoare care nu se mai sfârșea – împotriva îndoielii, n-avea cum să fie liniștit, nici cu toamna care venea prea devreme, nici cu furiile care mușcau din rădăcini în timp ce aduna tot cântecul frunzelor – mereu același, mai cu suflet decât sufletul meu, mai de vară decât vara însăși. strălucea, uneori, în tăcere, de-a lungul timpului, printre ierburi. îl simt și acum, ...
Citiți mai multe